Istoricul bisericii și al parohiei ortodoxe Gheorghieni, comuna Feleacu județul Cluj
Biserica – locaşul de cult
Ştefan Meteş reia informaţia lui Şaguna conform căreia în Someşfalău a existat o mânăstire care l-a avut vieţuitor pe călugărul Costin, însă lasă la o parte localizarea acesteia la graniţa cu localitatea Giurfalău. Nu se cunosc date despre începuturile parohiei ortodoxe de aici. Din faptul că parohia a fost beneficiara unei Cazanii a lui Varlaam, Iaşi 1643, reiese existenţa unei comunităţi ortodoxe în acea perioadă şi în cea imediat următoare şi implicit de existenţa unui locaş de cult în care se oficiau slujbele religioase.
Despre existenţa unei comunităţi parohiale ortodoxe aflăm din statisticile şi recensămintele vremii, abia în secolul al XVIII-lea când o mică parte din comunitatea ortodoxă a îmbrăţişat unirea cu biserica Romei, atestându-se şi aici o mică comunitate greco-catolică, care la anul 1733 nu avea biserică, cea existentă fiind ortodoxă, însă trei decenii mai târziu este menţionată o biserică greco-catolică.
Din Arhiva parohială aflăm că în anul 1864 exista în Gheorghieni o „biserică din nuiele foarte veche nu se stie timpul radicarii”. Aceeaşi biserică este amintită inclusiv în anul 1886, iar din 1887 până în 1912 se spune despre ea că era „biserică din lemn („de gradele”) acoperită cu şindrilă în stare foarte slabă”. Având în vedere faptul că despre starea de degradare a acesteia se vorbește în aceeași termeni putem concluziona că este vorba de aceeași biserică, doar exprimarea fiind diferită, pentru că nu se putea spune că e în stare slabă dacă ar fi fost renovată de curând.
Degradarea bisericii a atins cote alarmante astfel că în cursul anului 1913, după încercarea nereuşită de cumpărare a unei biserici din Ghiriş, s-a construit o nouă biserică din lemn de către Măestru Vasile Rusu din Cluj, prin contribuţia „poporului din Giurfalău”. Odată cu trecerea timpului şi degradarea noului locaş de cult spre mijlocul secolului al XX-lea, s-a pus din nou problema reconsolidării acestuia, problema devenind acută după anul 1950.
Dată fiind starea de fapt, locaşul de cult va fi practic reconstruit începând cu anul 1950, când s-au înlocuit pereţii de lemn (din nuiele/gradele) cu pereţi din piatră, biserica fiind extinsă atât în lungime cât şi în lăţime, construindu-se practic în jurul vechii bisericii şi adăugându-i-se un altar. Lucrările se vor termina abia cândva în anul 1952, fiind numite ulterior de către credincioşi drept „repararea radicală a Bisericii”. Materia primă a fost piatra adusă din afara localităţii şi după spusele credincioșilor participanți la acțiune a fost fundația vechii biserici parohiale.
În 1964 i se adaugă un cerdac, iar în 1966 s-a tencuit din nou, consolidându-i-se pereţii, prin purtarea de grijă a preotului Mureşan Gheorghe. În 1976 s-a introdus curentul electric pe cheltuiala curatorului Cîmpean Nicolae şi s-a construit gardul de fier din jurul bisericii prin osteneala acestuia şi contribuţia credincioşilor.
Chiar dacă materialul folosit era unul solid – piatra, după mai puţin de jumătate de veac, starea degradantă a bisericii impune o nouă renovare capitală a locaşului de cult.
Sub pretextul unei renovări a vechiului locaş de cult se începe construirea noului locaş de cult, cel actual. Biserica actuală cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a fost construită între anii 1986-1989, în formă de navă, din cărămidă şi acoperită cu tablă, pe cheltuiala credincioşilor ortodocşi din această localitate. Ea are următoarele dimensiuni: 5,7×12,7 m.
Acum a avut loc înlocuirea zidurilor de piatră cu altele de cărămidă, biserica extinzându-se din nou, la fel ca în anii 1950-1952, pe o nouă fundaţie din beton, precum şi prin schimbarea acoperişului.
Un rol important în munca de rectitorire a bisericii l-a avut consilierul Pop Aurel, ales în această demnitate în anul 1986. Sub îndrumarea acestuia, comunitatea ortodoxă din Gheorgheni şi-a zidit actuala biserică pe speţele credincioşilor din parohie şi ale fiilor lor, dintre care mulţi locuiau în Cluj-Napoca. Aurel Pop a fost practic coordonatorul lucrărilor de rectitorire a bisericii în perioada 1986-1989.
De la început a fost înzestrată cu un frumos iconostas, sculptat în lemn de către Măcicăşan Augustin şi Măcicăşan Sever şi pictat de Martin Lenghel. Slujba solemnă de [re]sfinţire a bisericii a avut loc în 10 septembrie 1989 şi a fost oficiată de către PS Episcop-Vicar Justinian Chira Maramureşanul, cu participarea unui mare număr de clerici şi credincioşi.
Vechile case parohiale, împreună cu grajdul (distrus de un incendiu) şi acaretele care au ajuns într-o stare degradantă şi a căror reabilitare costa foarte mult, au fost dărâmate în perioada de rectitorire a bisericii şi din materialul rezultat s-a făcut o clădire cu o singură cameră, folosită la depozitarea sculelor, caprelor şi frânghiilor necesare la înmormântare şi cu un hol din care se preconiza realizarea unui grup sanitar. Tot în această perioadă s-a refăcut instalaţia electrică a bisericii şi s-a dotat biserica cu un paratrăsnet. S-a introdus gazul la biserică şi s-au montat două convectoare pentru încălzirea credincioşilor care participă la sfintele slujbe.
În anul 2011 camera a fost închisă cu uşă, s-a adăugat un horn în locu lăsat pentru grupul sanitar, s-a confecţionat o sobă de teracotă pentru încălzire, transformându-se spaţiul în birou parohial.
Pentru depozitarea sculelor, caprelor şi frânghiilor necesare la înmormântar s-a construit, din lemn, o încăpere separată cu funcţiune de garaj şi depozit. În anul următor (2012) s-a făcut împământarea la prize şi s-a schimbat paratrăsnetul la biserică.
Podoaba locaşului de cult
Niciunul din locaşurile de cult ortodoxe pe care le-a avut de-a lungul timpului localitatea Gheorghieni nu are şi nu a avut pictură pe pereţi. Bisericile erau tencuite simplu şi, eventual, văruite, singura lor podoabă fiind icoanele de pe iconostas, cele de la tetrapod şi ştergarele populare care le însoţeau. Icoanele din parohia Gheorgheni erau confecţionate după metodele vremii, care erau de altfel şi metodele tradiţionale bizantine. Astăzi mai există 11 icoane pictate pe lemn, din perioade diferite, cumpărate sau donate cu diferite ocazii şi 12 icoane pictate (în secolul XX), aduse în perioada premergătoare rectitoririi bisericii. Alături de acestea, împodobesc biserica două mari tablouri cu temă posibil religioasă şi câteva litografii înrămate cu influenţe renascentiste. Tot în stilul iconografic al celor din urmă este pictat şi iconostasul actualei biserici.
Biserica are momentan trei clopote, două mai mari şi unul mai mic, acesta din urmă datând din anul 1830.
Tezaurul bisericii a fost alcătuit din carte veche bisericească dominat de Cazania lui Varlaam 1643, predată mai apoi la Patrimoniul Cultural Naţional şi de alte cărţi de cult predate la Protopopiatul Ortodox Român Cluj.
În timpul păstoririi preotului Gheorghe Mureşan existau încă matricolele din anul 1835, care s-au pierdut ulterior. Astăzi parohia deţine registre matricole doar din anul 1990, anul reînfiinţării ei.
Preoţii care au slujit în parohie
Şirul preoţilor slujitori în Gheorghieni urcă până spre jumătatea secolului al XVIII-lea când, pe la 1761 este amintit unul cu numele de Vonuli–Ioan Cozma.
Din faptul că în Conscripţia clerului ortodox, la secţiunea IX. Archidiaconatus Banabicensis in Cottu Colosiensi nu întâlnim numele preotului din Gheorgheni, putem deduce că era vacantă şi, cel mai probabil, era deservită de preoţii din satele vecine. Din faptul că în Conscripţia clerului ortodox, la secţiunea IV. Archidiaconatus Ogrensis in Cottu Küküllö îl întâlnim pe Ştefan (Popovici), născut în Gheorgheni Cluj şi „întărit” paroh în Deag (comuna Iernut, judeţul Mureş), nu reiese dacă a fost mai înainte paroh sau nu în Gheorghieni sau că s-ar fi tras dintr-o familie preoţească din această localitate.
După aceste nume, vreme de mai bine de un secol nu avem mărturii despre numele preoţilor slujitori în această parohie şi nici despre procesul de „dispariţie” sau „convertire” a credincioşilor ortodocşi la uniaţie.
Ioan Bogăţan este amintit paroh pe la anul 1842, iar în anii 1864-1865, în vremea cât mai trăia fosta preoteasă „Bagetianu Irina”, parohia era administrată de preotul din Pata, George Pantea, în anii 1866-1867 de Basiliu Porutiu, parohul Rediului, iar din luna septembrie a anului 1868 este amintit ca preot în Giursat Thoma Marcu. Instalat abia la 1 aprilie 1869, a funcţionat până în anul 1873 sau 1874. Din anul 1875 şi până în 1877 este amintit Gavrilă Olteanu ca paroh administrator, iar din 1878, Ionu (Ioanne) Chioreanu – Parochu locale până în anul 1881, apoi interimatul continuă sub administrarea parohului din Rediu Basiliu Porutiu (1881-1883) şi a lui Gavrilă Olteanu paroh în Pata (1884-1885).
Vreme de aproape jumătate de veac parohia este păstorită de familia Şchiopu, astfel că din 17 mai 1885 este amintit ca preot în Giurfalău Ioanichie Şchiopu şi până la începutul lui 1908, când îi urmează fiul său Aureliu. Pe la anul 1900 parohia Gheorgheni avea ca filie Someşeniul (Someşfalĕŭ – Szamosfalva).
Vreme de 25 de ani, 1908-1933, parohia a fost păstorită de Aureliu Şchiopu, care se pensionează la 15 septembrie 1933. Prezenţa ca preot greco-catolic a lui Aurel Şchiopu este atestată în diverse documente din această perioadă.
El este urmat de Victor Paşca pentru un singur an (8 octombrie 1933-14 octombrie 1934), apoi păstoreşte Valer c. Muste, din 23 decembrie 1934 până la moartea sa din 01 martie 1938. Din mai 1938 îi urmează Victor Horvath, apoi Vasile Radu până în 1948, iar din 16 mai 1948 Vasile Bondrea.
Anii 1949-1957 sunt anii de declin ai parohiei, administrarea acesteia făcându-se de preoţi interimari sau pensionari pentru foarte scurte perioade de timp, 2-3 luni până la un an. Unul din administratorii parohiei, înainte de 1955, a fost părintele Niculae Haţegan, amintit în funcţie în anul 1950.
În perioada 15 august 1953-15 august 1954 parohia Gheorgheni a fost încredinţată pentru administrare părintelui Nicola Octavian, care o administra încă de la începutul lui iulie 1954.
La începutul anului 1955 administrarea parohiei era în grija părintelui Romul Todea, paroh în Sălicea.
În perioada 23 decembrie 1956-3 aprilie 1957 a funcţionat ca preot şi administrator al parohiei Gheorgheni preotul profesor pensionar Atanasie Popa.
Sfârşitul anului 1957 aduce cu sine desfiinţarea efectivă a parohiei, din motive pastorale, pentru înfiinţarea altei parohii în Cluj-Napoca, astfel prin decizia 17607/1957, se desfiinţează parohia extrabugetară „Gheorgheni”, raionul Cluj şi se înfiinţează „în mod excepţional” parohia „extrabugetară „Cluj-Borhanci” formată din cartierul Borhanci al oraşului Cluj şi grupări izolate din „Becaş” şi „Drumul Feleacului””, la care va fi anexată, ca filie, comunitatea ortodoxă din Gheorgheni.
Slujitori în filia Gheorghieni
În perioada imediat următoare comunitatea va fi deservită de preoţii parohiei Cluj-Borhanci, transformată mai apoi în parohia Sfântul Dumitru Cluj-Napoca, care a păstrat comunităţile din Borhanci şi Gheorghieni, ca filii.
În 1958 este pomenit pentru un an preotul Man Traian, iar apoi protopop Stavrofor Ioan Ruşdea este amintit la Sărbătoarea Învierii Domnului din anii 1959 şi 1964.
Începând cu 1 septembrie 1964 slujeşte în Gheorgheni preotul Gheorghe Mureşan, fost preot greco-catolic, căsătorit şi cu 2 copii: Andrei şi Rodica.
De la 1 august 1971 este amintit ca slujitor şi preotul Vulcu Toma. Alături de el este amintit preotul Ioan Sâncrăian din 1972 până în 1977, când face schimb cu preotul Mircea Giurgiu, care va slujji doar 2 ani, până la pensionarea din 1979. De la 1 septembrie 1979, este amintit şi preotul Onisie Morar, iar din 1986 şi preotul Iulian Benche.
1990 – Reînfiinţarea parohiei
Odată cu dezvoltarea rapidă a Parohiei Sfântul Dumitru au crescut şi nevoile pastorale ale acesteia. Cum nevoile pastoral-misionare din cele două filii Borhanci şi Gheorgheni ale Parohiei Sfântul Dumitru erau şi ele în continuă creştere, s-a încercat în repetate rânduri rezolvarea acestei probleme prin înfiinţarea unei parohii care să cuprindă credincioşii din cele două filii.
O astfel de încercare a avut loc în anul 1980, însă fără rezultatul scontat. La numai cinci ani diferenţă, în anul 1985, o nouă încercare de dezlipire a celor două filii a avut acelaşi rezultat.
Două noi cereri adresate Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Teofil Herineanu, de data aceasta, una formulată de către credincioşii din localitatea Gheorgheni reprezentaţi prin consilierul Pop Aurel şi semnată de încă 123 de credincioşi alături de acesta şi una formulată de către credincioşii din colonia Borhanci-Sopor, reprezentaţi de consilierul Pop Niculiţă şi semnată de încă 42 de credincioşi alături de acesta, şi înregistrată sub numărul 2613 din 31.08.90, trecută prin Şedinţa permanenţei din aceeaşi dată va avea un alt rezultat. În ambele cereri credincioşii declară că vor ca cele două filii să devină „parohie de sine stătătoare” şi că „ne angajăm să suportăm cheltuielile de întreţinere a unui preot ce ne revine din aceasta”.
Având în vedere rezoluţia: „P.C. Prot. Jeler Ioan va cerceta la faţa locului şi va întocmi raport în cauză”, Părintele protopop, însoţit de părintele Traian Bob, care suplinea parohia din 8 iulie 1990, au săvârşit Sfânta Liturghie în 9 septembrie 1990 în localitatea Gheorgheni şi după Sfânta Liturghie a prezidat o şedinţă a adunării credincioşilor din localitate privitor la cererea formulată de către domnul Aurel Pop şi semnată de o parte din credincioşi. Cei prezenţi adeveresc cele din cerere, întărind prin viu grai cererea mai înainte scrisă, precum şi faptul că vor suporta solidar cheltuielile cu întreţinerea noii parohii, fapt consemnat şi în procesul verbal întocmit cu această ocazie.
În aceeaşi zi, Părintele protopop, alături de părintele Traian Bob, au săvârşit Slujba Vecerniei în biserica din Colonia Borhanci şi după Vecernie a prezidat o şedinţă a adunării credincioşilor din Colonia Borhanci privitor la cererea formulată de către domnul Niculiţă Pop şi semnată de o parte din credincioşi. Cei prezenţi adeveresc cele din cerere întărind prin viu grai cererea mai înainte scrisă, precum şi faptul că vor suporta cât este nevoie din cheltuielile cu întreţinerea noii parohii, fapt consemnat şi în procesul verbal întocmit cu această ocazie.
Raportul protopopului Ioan Jeler, înregistrat la oficiul protopopesc Cluj I sub nr. 329/13 sept. 1990 şi la Cancelaria Eparhială sub nr. 2774/17.09.90, descrie pe scurt cercetarea la faţa locului şi propune ca: „Filia Gheorgheni – sat, să fie ridicată la rangul de parohie sub numele Parohia ortodoxă română Gheorgheni – sat, De această parohie să aparţină filia Borhanci”. Raportul protopopesc favorabil înfiinţării unei noi parohii a condus la emiterea deciziei de reînfiinţare a Parohiei Ortodoxe Române Gheorgheni, decizie pe care o redăm în cele ce urmează:
„ROMÂNIA
28 septembrie 90
2774/1990
Prea Cucernicului IOAN JELER , Protopop ortodox român
CLUJ-NAPOCA
– DECIZIE –
Vă facem cunoscut că Permanenţa Consiliului Arhiepiscopesc Cluj, în şedinţa din 21 septembrie 1990, la cererea credincioşilor şi având în vedere interese bisericeşti şi naţionale, a hotărât reorganizarea parohiei Sf. Dumitru din municipiul Cluj Napoca (vol.I, pag.30, poz.14) prin înfiinţarea parohiei GHEORGHENI-SAT de care să aparţină şi satul Borhanci în prezent filie a parohiei „Sf.Dumitru” – Cluj-Napoca. Urmare celor de mai sus, schema de funcţii şi personal se va modifica
astfel:
Parohia GHEORGHENI-SAT, vol.I, pag.59/4, poz. 75 Biserica „Sf.Arhangheli” 40 famili, 150 credincioşi
Filie Borhanci, biserică ”Sf.Ioan Botez.” 70 familii, 160 credincioşi Total: 110 fam. 310 cred.
categoria a III-a de unitate.
Structura posturilor: preot-paroh, vol.I, pag. 59/a poz.143.
Vă rugăm a proceda în cele legale şi a înscrie în evidenţele Dvs. Prezenta modificare de Schemă, începând cu data de 01 octombrie 1990.
Arhiepiscop, CONSILIER ADMINISTRATIV,
Prot. Octavian Picu”
Primul preot paroh al nou înfiinţatei parohii a fost Traian Bob, transferat la parohia Gheorghieni cu începere din data de 1 decembrie 1990, unde a funcţionat ca preot până în iunie 1993, iar în 20 martie 1995 acelaşi an i s-a aprobat ieşirea din eparhie. A slujit câteva luni ca suplinitor înainte de a fi transferat ca paroh. Semnează în matricole în perioada 17 iulie 1990-23 aprilie 1991 şi acte contabile până la 27 iulie 1993, ultima lună în care este menţionat pe statul de plată fiind iunie 1993.
Cel de-al doilea preot-paroh a fost Liviu Cozma în perioada iulie 1993-august 1997. Semnează în matricole în perioada 11 noiembrie 1993-11 iunie 1997 şi acte contabile până la 30 septembrie 1997, ultima lună în care este menţionat pe statul de plată fiind august 1997.
Al treilea preot-paroh a fost Eugen Rogozan în perioada septembrie 1997-2001. Semnează în matricole în perioada 16 noiembrie 1997-05 ianuarie 2001 şi acte contabile până la 02 februarie 2001.
Anul 2001 este un nou an de cotitură în ceea ce priveşte parohia Gheorgheni. Datorită extinderii cu repeziciune a Clujului şi a includerii Coloniilor Borhanci şi Sopor în Cluj-Napoca, filia Borhanci a devenit parohie de sine stătătoare, iar Parohia Gheorgheni-Sat a rămas parohie de sine stătătoare, singură, teritoriul acesteia restrângându-se la locuitorii localităţii Gheorgheni. Părintele Rogozan a rămas paroh în nou înfiinţata parohie Borhanci, fostă filie a parohiei Gheorgheni-Sat, iar în Gheorgheni a venit preot Florin Petru Drăgan din februarie 2001 şi până la 1 octombrie 2010, dar a mai suplinit parohia încă o lună, slujind până pe 25 octombrie 2010.
Începând cu data de 1 decembrie 2010, este numit preot-paroh al Parohiei Ortodoxe Române Gheorgheni părintele Nicolae-Dragoş Kerekes. Numirea a avut loc în şedinţa permanenţei Consiliul Eparhial din data de 18 noiembrie 2010. Hirotonia întru diacon a fost săvârşită de către PS Vasile Someşanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului în catedrala mitropolitană din Cluj-Napoca, de praznicul Intrării în biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie 2010), iar cea întru preot de acelaşi episcop la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei (30 noiembrie 2010) în biserica Mânăstirii Adormirea Maicii Domnului de la Nicula, jud. Cluj. A fost instalat pe 19 decembrie 2010 şi a păstorit până în data de 14 octombrie 2018.
Din 15 decembrie 2018, slujește până în prezent Pr. Horvat Dan -Alexandru, hirotonit diacon la data de 21 noiembrie 2018 la Biserica ”Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, iar hirotonit întru proet la data de 2 decembrie 2018 la ”Catedrala Adomirea Maicii Domnului din Cluj-Napoca”.
Menționăm faptul că cu ocazia resfintirii IPS mitropolit Andrei a aprobat atribuirea celui de-al doilea hram pentru biserica noastra: ”Sfânta Treime” .